sâmbătă, 24 octombrie 2015

Vejer de la Frontera – Provincia Cadiz, Andaluzia

text şi foto de brindusafrunza
Octombrie cald, cu ploaia–n hlamida mestecenilor in desfrunzire, ma cuibareste in fotoliu, alaturi de sufletul blanos birmanez si o carte aburinda al incantatorului Sergiu , Radu Sergiu Ruba : « O vara ce nu mai apune ».
Imi pregatesc un ceai de iasomie si –mi caut zaharul cubic. Prin cutiuta de sticla aramie matisata, lumina strabate arhitectura ciudata a cuburilor ce –mi induc reveria alba a oraselului andaluz, uimire ce mi s-a aratat, la inceput de toamna, in drumul meu spre Cadiz, stralucind pe un deal la marginea raului Barbate : Vejer, Vejer de la Frontera.
Cufundat in istorie, după ce a fost ridicat ca oras -fortareata de fenicieni, folosit mai apoi in acelasi scop de catre romani, traind apoi cinci secole de dominatie maura, dupa care a fost capturat de regele Ferdinand de Castilia in anul 1248, Vejer a devenit un oras de granita a Spaniei recucerite de regii crestini ,"de la Frontera"fiind adaugat numelui sau .
Amprentele de gotic-Mudejar, renascentist
și baroc sunt prezente pe cladirile civile și religioase, biserici, palate si creneluri.In fiecare colt merita sa te opresti, sa te intorci si sa admiri pentru ca totul pare a fi creat pentru a intruchipa o ilustrata alba ca o perpetua pecete andaluza .
Ce-s amintirile frumoase ? « O vara ce nu mai apune » !















Alcázar de Sevilia  sau Viata pe alei

text şi foto de brindusafrunza
Artă si istorie! 
Imi place sa imi imaginez , pentru o clipa, ca in acest spatiu au fost mai degraba artisti și artizani la lucru decat invingatori și invinși, pentru a daltui istoria Palatului Regal din Sevilia.

Inițial un fort pentru guvernatorii mauri cordobani din sec al X lea , palatul a fost extins sau reconstruit de mai multe ori. Conducatorii mauri almohazi au adaugat in sec al XII lea un nou palat ce se regaseste in prezent in Patio del Crucero. Cand a cucerit Sevila in sec al XII lea, Regele Ferdinand al III lea s-a mutat în Alcázar,palatul fiind folosit ca resedinta principala a multor monarhi creștini. 

Alfonso cel Intelept a înlocuit o mare parte din palatul vechi cu unul singur gotic. Între 1364 și 1366, Pedro a creat bijuteria coroanei Alcázar, un somptuos Palat tributar stilului Mudéjar .La realizarea acestei opere maiestre au participat zidari mauri muncind cot la cot cu artizani din Sevilia şi maeştri din Toledo.

Curtea interioară a palatului este împărţită în două alei, aleea numită Las Doncellas -destinată vieţii publice şi aleea denumită Las Muñecas- destinata vieţii celor ce locuiau în palat.
Gradinile Alcazarului se impletesc frumos aranjate în terase, cu vegetație luxuriantă, cu fântâni și pavilioane în jurul carora respiră prospețime si liniște in Jardin de La Danza, Jardin de Troya, Jardin de la Galera, Jardin de las Flores, Jardin del Principe, Jardin de las Damas, Jardin del Laberinto Viejo, Jardin de la Alcoba, Jardin de les Poetas fiind impresurate cu palmieri, lămai de Cernoda, portocali, magnolie si iasomie si ape si fantani care mai pastreaza in memoria marmurei versetele regelui poet Al Mutamid și a nuntii regale ale lui Carol I cu Isabella de Portugalia.















joi, 22 octombrie 2015

Granada- Pesterile din Sacromonte (Cuevas del Sacromonte )

Text şi foto de brindusafrunza
“Peste ochiul de fântână
mi se legăna
țiganca.
Părul verde, verde fa
ța,
cu ochi de argint, ca ghia
ța.
Peste apă ea atârnă
de un
țurțure de lună.”
(Romanta Somnanbula - Federico García Lorca)
Mergand teleleu pe strazile Granadei, in dupa amiaza tarzie, descopar un indicator care-mi starneste curiozitate : « Cuevas del Sacromonte » !
Stiam cate ceva despre Abatia Sacromonte, dar despre grotele din Sacromonte, nicio amintire !
Urc pe stradute pe o panta destul de abrupta si in fata mea se descopera in alb satinat , un intreg cartier pitoresc:smochini , agave si cactusi , acorduri de flamenco, case pesteri, obiecte de ceramica si alama traditionala . Usor, usor ma dumiresc !
Ma aflu in cartierul tiganesc al Granadei, patria flamenco-ului si a celebrei zambra (Ce este zambra ? Povestea si dansul interzis al tiganilor din Sacromonte de catre regii catolici pana in secolul al XX-lea ) simboluri inconfundabile ale folclorului andaluz.. Printre grote, unele fiind pana astazi locuite, am gasit cateva care au fost transformate in baruri sau sali de spectacole pentru flamenco. Am remarcat si o scoala de flamenco, avand drept scop pastrarea unicitatii și autenticitatii genului muzical andalus aflat in pericol de a-si pierde originile si identitatea. La inceputul anilor 90, cartierul devine celebru si pentru muzeul dedicat culturii tiganesti spaniole.Aflat pe varful dealului Albaicin , muzeul este interesant, amintandu-mi oarecum de casele trogoditilor din Tunisia. Iti trebuie oarecare conditie fizica sa ajungi, dar merita. In primul rand pentru imensa surpriza oferita de imaginea splendida a rubinului intre smaraldul pinilor – fortareata- palat Alhambra.
















Ronda – Povestea rotunda

text şi foto de brindusafrunza
Iubitor de turcoaz, norii imi aduc starea  magica a visului, punte intre vechi si nou, cautari prin tesutul alb al departarii de mare in drum serpuit spre munte. Suflet cautator  de tihna si ambrozie a cuvantului rotund, rotund precum un vis topit  pe platosa pietrei savarsita de ape si vremuri ,Ronda e spatiul in care se strabate legenda  prin munti, prin furtunile sufletului cautatorului in cuvant  Rainer Maria Rilke, adus de soarta in acest loc, sedus si « infrant » pentru  scurta vreme de  magia soldurilor abisale ale defileului Tajo,  legatura juramant intre trecut , prezent si campia de maslini, unita prin Podul Nou - de orasul vechi"Ciudad"  pe strazile  cu aroma de dafin si caligrafie a fierului imblanzit prin forjare, Ronda mi-a implinit intelegerea : Aici Omul si Forta Bruta  (taurul de Lidia) se pot intalni coborand de pe Cal, in Lupta Sacra fascinanta,  care nu pierde nimic din maretia divina. Poate am ajuns sa-l inteleg pe  Rilke? Dacă este așa,  asemanarea stranie a ființei poetice si  definitia rotundului loc dintre muntii Serrania Ronda,   numai el putea sa o numeasca : în orașul Ronda elegiile ating divinitatea