duminică, 24 februarie 2013

Obiceiuri de Dragobete


Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:

"Flori de fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui. Era o sarbatoare a grupurilor de tineri care ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se imbratisau. Avea toate trasaturile unei sarbatori premaritale, de antamare a unor relatii intre tinerii din comunitate, ce anticipau nuntile.

Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face juraminte de prietenie.

Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.

Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.

Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii bucovineni, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor. Iar in ultimii ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

6 comentarii:

  1. Multumesc pentru informatii Tibi.
    Pentru mine Dragobetele ramane necunoscut, cand eram în Romania nu se serba, cel putin la Bucuresti si nici nu auzisem de el. 1 Martie da, este pur romaneasca sarbatoarea si martisorul la fel.
    Duminica faina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragobetele se serbează pe 24 pe 28 Februarie, apoi pe 1,3 şi 25 Martie, funcţie de zonă. Merge şi sărbătorit zilnic. :)

      Ștergere
  2. adevarul e ca pana la aparitia acestui Sf.Valentin care nu este al nostru nu stiam de existenta Dragobetelor...macar aparitia lui are o parte pozitiva,ni l-a facut cunoscut pe al nostru :)
    ar fi frumos daca s-ar mai pastra macar cate putin din acest incantator obicei...
    multumesc draga Tibi pentru informatii,o zi plina de dragoste iti doresc! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri

    1. Eu am ştiut de el, dau nu şi de Valentin. În multe zone rurale, se sărbătoreşte la fel ca şi în vechime. Are origine cam păgînă dar, nu mai contează. Dragostea primează :)

      Ștergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere