Şi ziua aceasta este cam mohorîtă dar măcar nu plouă. După o scurtă deliberare hotărîm scurt: direcţia Zurich. Mirabilul pass îşi face iar, datoria: de data asta putem merge cu un TGV fără să mai plătim nimic în plus. De fapt, aceste PASS-uri sunt valabile pentru orice tip de tren ai chef sau timp să iei, în orice direcţie pe teritoriul elveţian, indiferent cărei reţele feroviare aparţine trenul respectiv. Trebuie numai să ai mare grijă ca nu cumva să te urci la clasa a I-a dacă ai bilet de-a doua, că te-ai ars. Nu este necesar să reţii loc, pentru că locuri sunt din belşug şi pe alese. Fiind un tren german de mare viteză (şi distanţă) are în compunere mai multe vagoane de clasa I-a decît clasa a II-a, separate de un vagon restaurant. Controlorii s-au uitat atent la PASS-uri, la paşapoarte, la mutrele noastre şi au zîmbit încurajator: totul este OK. Totuşi. Doar pentru buna lor informare, suntem amabili să le spunem de unde pînă unde avem de gînd să mergem?
Faţă de trenul acela local din prima zi, TGV-ul parcurge distanţa cu vreo 20 de minute mai repejor pentru că nu opreşte nicăieri pînă la Zurich.
Ajunşi în Zurich-gară (există şi alte gări: Zurich-Oerlikon, Zurich-aeroport) ieşim în stradă şi ne orientăm rapid.
Dacă vrei, citeşte mai mult AICI. Merită efortul. :) Sunt şi poze :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu