Precizare

“Ne putem bucura pe deplin de viaţă abia în momentul în care înţelegem ce sîntem şi ne asumăm aşa cum sîntem, indiferent dacă atingem, fie şi măcar tangenţial, nivelul aspiraţiilor noastre; popular spus, ne bucurăm deplin de viaţă abia atunci cînd ne simţim bine în pielea noastră, eliberaţi de imperative. Cred că viaţa este un dar celest şi nu întotdeauna sîntem capabili să ne înţelegem rostul pe această lume.”

Mă regăsesc în acest citat, pe deplin. Nu-i înţeleg pe cei care vor să facă din viaţa altora un amalgam al propriilor lor convingeri. Adică. Respect alteritatea dar nu pot fi de acord cu cei care neagă dreptul oricărui OM la demnitatea convingerilor sale, indiferent care ar fi acestea: etice, morale, tradiţionale, religioase. Nu! Chiar NU, pentru că în acest mod de a vedea lucrurile aş fi de acord cu o contradicţie în termeni, apropo de libertatea de opinie - care nu coincide - cu libertatea de exprimare a opiniilor.   

Aşadar. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să se bucure de propria sa viaţă lăsîndu-i şi pe ceilalţi să se bucure de viaţa lor aşa cum doresc. Ce-i aşa greu de priceput?

Ps. Ar mai fi multe de spus pe această temă daaar, mă tem că acest subiect este deja  desuet în minţile celor care şi-au pierdut busola bunului simţ.