luni, 16 iulie 2012

Jacques Prevert – Copiii care se iubesc



Copiii care se iubesc se-mbrăţisează în picioare
Lîngă porţile nopţii
Şi trecătorii care trec îi arată cu degetul
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni
Şi numai umbra lor
Înlănţuită umbră tremură în noapte
Stîrnind mînia trecătorilor
Mînia şi dispreţul lor şi rîsetele şi invidia
Copiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeni
Ei sunt în altă parte dincolo de noapte
Mult mai presus decît lumina zilei
În orbitoarea strălucire a primei lor iubiri

7 comentarii:

  1. Ai uitat de Brâncuși, cu a lui nemuritoare Poartă!

    p.s. pe celălalt blog nu am acces..se întâmplă ceva?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-a adus aminte Mihaela...
      Nu înţeleg de ce!?

      Ștergere
  2. comentariu pentru celălalt blog, unde nu pot posta-

    Un om politic trebuie să fie în stare să înghită o broască râioasă pe burta goală-Iuliu Maniu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai noştri înfulecă sute de rîioase zilnic.

      Ștergere