vineri, 1 iunie 2012

Tuşa Vera

Am cunoscut-o – în mediul virtual – prin intermediul blogului, în urmă cu vreun an de zile, cred. Cititor pasionat cum sînt, am remarcat la iuţeală curgerea măiastră a cuvintelor din condeiul său fermecat (şi) de motanul Grişka. J Am citit pe blogul său mai multe povestioare; unele cu cap şi coadă,  altele rămase în suspans, undeva la întretăierea imprevizibilelor finaluri ale poveştilor sale cu timpul drastic limitat – acaparat în cvasitotalitate, de cîştigarea traiului de zi de zi, prin traduceri.
În afară de timpul ocupat cu povestioarele SF pentru care a fost copios premiată în decursul vremii, Ana-Veronica Mircea este şi o foarte sensibilă poetă şi dacă acum asistăm la apariţia acestui volum cu povestiri, sper ca în curînd să vedem adunate între coperţi şi o sumă dintre frumoasele sale poezii.
În povestirile din volumul Flori de loldilal, Tuşa Vera ne poartă cu mare uşurinţă în lumea basmelor (ca Grimm), în lumile viitorului şi uneori ale trecutului (ca Verne), ne reaminteşte prezentul şi ne încîntă cu personaje care mai de care mai pitoreşti. Dezvoltă teme dificile cum ar fi lumile mono, bi sau multidimensionale, (ca Lewis Caroll) atinge în treacăt teme care au constituit substanţa unor mari mituri ale lumii (ca Eco), sau construieşte lumi surprinzătoare ( ca Mievile). Abordează cu o uşurinţă surprinzătoare mai multe stiluri păstrînd coerenţa şi parfumul unui stil propriu, inconfundabil: parfumul florii de loldilal.
Dincolo de caracterul fantast al scrierilor sale, tuşa Vera ne ţine prezentul sub ochi, sub formă de simbol: mireasma fascinantă a loldilalului. “Acesta e mirosul nostru… E mirosul lumii noastre de baştină. Al lumii strămoşilor… Ştiai că străbunicul tău… a aclimatizat loldilalul la planeta asta? Pe planeta asta pe care nu primiţi pe nimeni în afara cîtorva ticăloşi gata să-şi vîndă nu numai semenii, ci şi sufletul… pe planeta asta care poate oferi mai mult decît vă trebuie, dar pe care o păstraţi numai pentru voi, cu un egoism feroce…”
Lumea – sau lumile – tuşei Vero sunt acaparante, ţin sufletul la gură şi atenţia încordată pînă la ultima literă a ultimului cuvînt din ultima propoziţie. Prin lumile acestea se pot plimba cu uşurinţă toţi copiii de la cele mai fragede vîrste, pînă la cei cu tîmple încărunţite.
La Mulţi Ani! copii de toate vîrstele. Vă dau întîlnire la Bookfest, standul Nemira, sîmbătă 2 iunie ora 15. Veniţi şi admiraţi FLOAREA DE LOLDILAL.

10 comentarii:

  1. Mulţumesc, Tibi!
    Şi "LA MULŢI ANI!" copilului din tine! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mare bucurie, Vero!
      La mulţi ani! :)

      Ștergere
  2. :) cu tot sufletul voi fi acolo, mâine...
    la mulți ani oameni dragi, tibi și vero!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. lasă psi, că fac film şi îl postez.
      la mulţi ani! :)

      Ștergere
  3. Mulţumesc, psi! Şi la mulţi ani!
    Sunt încântată că am prieteni ca tine, ca Tibi şi ca toţi ceilalţi iubitori ai "duzinii de cuvinte"!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iar eu mă simt onorat să am prieteni ca tine vera, şi ca psi.

      Ștergere
  4. La mulți ani!
    Un weekend excelent să ai!

    RăspundețiȘtergere