După plimbarea cu vaporaşul, refacem traseul în sens invers
prin strada Pariszka spre Piaţa de Crăciun, apoi pe străzile laterale către
Piaţa Republicii şi mai departe către Piaţa Venceslas. Foarte aproape de aici,
este hotelul pe care temporar îl denumim „acasă”. Pentru orientare avem o hartă
dar de mai mare folos în orientare este fluxul uriaş de oameni care forfotesc;
străzile întortocheate nu sevregăsesc chiar toate pe hartă iar cu denumirile
ceheşti (slave în general) nu mă împac nicicum, la fel cum nu m-am putut împăca
niciodată cu denumirile (limba germană).
Nici nu-i nevoie prea mare de hartă. Străzile sunt pline de
turişti care se plimbă pe sub ornamentele de iarnă luminate, se opresc la
nenumăratele tonete cu de toate pentru toţi: cîrnaţi apetisanţi, jambon,
dulcegării, artizanat, sau intră în cafenelele sau resataurantele mai mult sau
mai puţin sofisticate. Peste tot, predomină un aer sărbătoresc subliniat din
loc în loc şi de trupe ambulante care încîntă publicul care cu ce ştie
Nu-s prea mulţi dar nu lipsesc nici cerşetorii; n-am mai
văzut atitudine atît de umilă la un cerşetor, niciodată: aşezaţi în patru labe
şi cu fruntea lipită de pămînt ţin între palme o tichie în care milostivii ar
putea arunca ceva firfirici; n-am văzut prea mulţi bănuţi în acele tichii...
Cum s-a făcut deja ora opt, intrăm într-o tavernă pentru a
mai păpa cîte ceva şi pentru a mai sorbi cîte o minunată bere cehească, măcar
pe post de somnifer. Nu mai este nevoie pentru că mersul pe jos atîtea ore,
ne-a obosit suficient încît odată ajunşi „acasă” că plonjăm direct într-un somn
adînc. Aud ca prin vis bătăi la uşă şi tresar din somn. - Ce vreţi? - Avem un
mesaj pentru dumneavoastră. - Cine sunteţi?. - De la recepţia hotelului. - Nu
puteaţi să telefonaţi? - Trebuie să vă înmînăm mesajul scris. Ţi văd
strecurîndu-se pe sub uşă un plic. Înăuntru, pe o hîrtie cu antetul hotelului
stă scris: „Dear I would like to inform you that zour pick up to Kutna Hora
will be at 12:10 at hotel reception. Best regards.” Ian te uită... zic în
gîndul meu, pînă la urmă, Eva ne-a înscris la această excursie. Şi adormim la
loc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu