portret

plete revărsate

frunte foarte înaltă

sprînceană     sprînceană

ochi              ochi

n

a

s

nări

loc pentru mustaţă

gură cărnoasă

bărbie cu

gropiţă
...

nu te lăsa păcălit de aparenţa că este un chip inexpresiv peste care nu trece boarea nici-unui gînd nicicînd. te plimbi aparent fără grijă pe străzi iar oamenii nu te privesc pentru că-s  monştri egoişti preocupaţi numai de micuţele lor interese. uite cum chicotesc cele două ştrengăriţe aşteptînd autobuzul care le va duce la şcoală tastînd pe telefoanele-care-ştiu-tot întrebarea: mă iubeşte-nu mă iubeşte mai stă sau mă părăseşte. sau vezi că bătrîna aceea socoteşte în gînd dacă să-şi cumpere astăzi un ou sau două şi dacă azi va găsi la farmacie acel medicament veşnic absent. în magazinul cu autoservire fiecare este preocupat să-şi umple coşul cu legume-fructe-carne-dulciuri-pîine-bere sau vin-apă minerală, blablabla şi n-ar permite nici măcar unei femei gravide şi cu un copil în braţe să treacă în faţă la cassă peste rînd. casiera-ţi întinde restul în bancnote şi pune jos firfiricii pe care speră să nu-i iei. la uşa magazinului stă răbdător un cerşetor cam zdrenţăros lîngă care un cîine ud te priveşte cu ochi trişti şi care nici nu mai ştie să-şi mişte coada în sus sau în jos, sau lateral că n-are sărmanul de ce se bucura. neatent, calci în băltoaca formată de ploaia de dimineaţă la rigola trotuarului şi nici să-l înjuri pe primar nu-ţi mai trece prin cap. la chioşcul de ziare cam bate vîntul s-a dus vremea cînd ediţiile print făceau furori. acum televizorul minte poporul şi lumea strigă-n delir (tăcut dar delir) huooooooooooo! că s-a scumpit iară, mai tot. ce ne pasă nouă de aia, cum zici că o cheamă? codruţa-nu-ştiu-cum? huoooooooooooooo.