Unii au fost
curioși să vadă ce oferă Muzeul Oceanografic, se pare că inclusiv un spectacol
cu delfini, restul am (re)căzut în mintea copiilor și vrem musai o plimbărică
prin vadul secat al rîului Turia unde sunt amenajați zece km liniari de parc
pentru copii, dar și pentru adulți și pentru tineri, și pentru adolescenți
șiiiiii, bineînțeleeees, pentru turiști... J. Mergem circa 30 de minute cu un tramcar, cinci euro de
persoană, de la piscină pînă la Podul de flori și înapoi.
În timp ce mergem,
o voce monotonă înregistrată ne explică ce vedem. Ce vedem vedem, ce auzim
auzim, dar nu pricepem nimic din simpatica limbă valenciană J. Locul este
populat cu vîrstnici și maturi care se pot desfăta cu ceva beuturici pe la terase,
tinerii își aștern pături și se pupă de zor, copiii au locuri special amenajate
pentru joacă de tot felul, toată lumea are de ce să fie mulțumită!
Arbori diverși ca
ficuși, palmieri și alte alea dar nu știu să le spun pe nume oferă umbră
plăcută, apoi fîntîni arteziene, flori, arbuști, ce mai, un paradis! Gata, am
ajuns la Podul florilor și ne întoarcem.
Complexul de
clădiri construit de Santiago Callatrava este compus în afară de Oceanografic,
din Muzeul Științelor și Artelor, Hemisferic și încă o chestie dar nu mai știu
care.
Pînă să intrăm o
leacă în Muzeul Artelor și al Științelor, Olga ne face o uluitoare demonstrație de
acustică: un perete al muzeului este arcuit pe interior, adică este concav (mi
se pare); doi dintre noi stau la un capăt, iar alții doi stau la celălalt
capăt, distanța fiind cred, aproape o sută de metri. Ce șoptesc unii la un
capăt, aud perfect ceilalți de la celălalt capăt. Aud chiar și eu, deși sînt
cam fudul de urechi J! În muzeu mai căscăm ochii pe ici pe colo, mai facem
ceva fotografii pe dinăuntru și pe dinafară,
dar, cam gata...
vrem acasă... vine microbuzul cu restul găștii și zăvîrși cu Valencia... la
drum spre Benidorm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu