Iaca a sosit și
vremea să reluăm periplul nostru prin Valencia... Ne trezim (aproape) dis de
dimineață, luăm micul dejun și hai la microbuz. Ce să plecăm la vreme? La
recepție au încurcat borcanele și în loc de pick-nick/prînz ne-au pus pick-nick/mic
dejun. Noi am vrea să renunțăm, Olga nu și nu, în sfîrșit, plecăm. Avem de mers
cam 90 de minute, pe drumul pe care am venit de la aeroport. Unele locuri le
recunosc, altele nu, privesc pe fereastră peisajele minunate și nu prea sînt
atent la ceea ce spune Olga. Dar cînd menționează numele unei mici localități,
respectiv Benissa, ciulesc urechile și întreb: nu cumva Benissa înseamnă pe
arăbește, Fiul lui Iisus? Olga nu știe... Dar ne povestește în continuare fel
de fel de chestii interesante.
De exemplu, știam
că după ce în 1904 viile din Europa au fost distruse de filoxeră, au fost
importați butași din America, iar butașii au fost altoiți cu soiurile europene,
fiecare după soiul său? Nu știam...
Știam că prin
această zonă au fost inventate jucăriile pentru că în urma filoxerei un
localnic a avut geniala idee să se profileze pe jucării? Nu știam... Dar nici
nu cred...
Știam că inclusiv
tricicleta a fost inventată aici? Nu știam...
Știam că războaiele
punice au fost purtate lîngă Valencia? Știam... J.
Știam că maurii au
adus în Spania portocalii, orezul, cacaua și altele precum jocul de șah?
Știam... J.
Știam că Valencia
este cel mai mare producător de citrice? Nu știam...
Știam că Valencia (un
milion) este al treilea oraș ca număr de locuitori din Spania după Barcelona
(două) și Madrid (patru) iar Sevilia este pe locul patru cu cei șapte sute de
mii? Nu știam...
Știam că la
Valencia a fost înființat Tribunalul Apei încă din anul 138 î. de Hr.? Nu
știam...
Știam că vestitul
fel de mîncare, respectiv delicioasa paella, a fost la origini un un fel de
mîncare preparat de soț pentru soția sa? Pentru că paella, tocmai asta
înseamnă: pentru ea? Dar că paella era la origini preparată din resturile de
peste săptămînă știam? Dar că pentru această vestită paella, locuitorii nu
concep să folosească altceva decît un soi de orez local, știam? Nu știam...
Dar că la Olimpiada
din Barcelona din 1972, a fost preparată cea mai mare paella din lume, știam?
Nu știam... Că respectiva paella a fost prepatată într-o tigaie cu diametrul de
20 de metri cu înălțimea de 1,7 metri și cu capacitatea de 209 000 litri,
știam? Nu știam...
Vreți respectiva
rețetă? Vrem!
Iată: o tonă de
ulei, de măsline, mai trebuie să menționez cumva? J. Apoi. 6250 kg orez; 2600 kg canejo; 400 kg pato; 2400
kg ferraura; 1600 kg garrofo; o tonă tomate; 912 mii litri apă; 5kg pimento
dulce; 1 kg șofran; 2 kg romero; 150 kg sare; o tonă caracoles; cinci tone
arroz (nu orez!).
Vă place? La
bucătărie cu voi! J
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu