Gran Hotel Bali

Înalt de 186 de metri, este cel mai înalt hotel din Spania și dacă Olga așa ne spune, este și cel mai înalt hotel din Europa. 

Atenție: am spus hotel, nu clădire. Voi reveni la acest aspect. Hotelul este compus din două corpuri, unul de vreo 20 de etaje iar celălalt de vreo 45 + o belvedere. Gran Hotel Bali a împlinit recent 15 ani de cînd a fost dat în exploatare dar, informația cu adevărat interesantă este că pe parcursul celor 14 cît a fost în construcție, pe șantier NU s-a înregistrat niciun accident de muncă grav! Recepția deservește ambele corpuri. În stînga recepției sunt ascensoarele pentru hotelul mic J iar în dreapta ușii de la intrare după cîteva magazine cu diverse chestii, este un coridor cu șapte ascensoare de mare viteză (un etaj/secundă) din care două sunt exterioare, cu vedere panoramică. Hotelul are o fațadă orientată către un munte nu prea semeț iar cealaltă fațadă este orientată către Mediterana. Noi avem balconul orientat către mare și avem o priveliște de vis. În plin sezon, o cameră costă aici mai bine de 200 de euro așa că, poftiți vă rog J. Încă din prima zi mă plimbasem cu un ascensor panoramic dar acum, eram măcinat de curiozitate: oare cum se vede Benidorm de pe terasa Belvedere de la înălțimea de 45 etaje? Toate cele șapte ascensoare urcă pînă la etajul 43 dar dacă vrei pe terasă, plătești: turiștii cazați arată cartela și plătesc 2,5 euro, iar autsiderii plătesc 7. N-am văzut prea mulți amatori deși, vorba ceea șugubeață: nici nu știu ce pierd J! Noi am urcat pînă la etajul 43 iar după ce-am plătit unei cerbere obolul, ne-a deschis o ușă, am urcat două etaje (36 de trepte) și ne-am trezit pe o terasă în formă de semicerc (jumătate de cerc) cu priveliști excepționale atît către mare cît și către munte.

Toată stațiunea se întinde pînă hăt, departe, hotelul Bali fiind situat aproape de granița sudică a stațiunii. Spre nord se văd aproape toate cele 325 de clădiri socotite a fi zgîrie nori, Benidorm fiind a doua stațiune din lume ca număr de clădiri ultraînalte. Raportat la numărul de locuitori (70.000) este chiar pe primul loc la acest capitol. Pînă în preajma războiului civil din Spania, Benidorm a fost doar un sat pricăjit de pescari care aplicau o veche metodă de pescuit învățată de la mauri, ceva cu niște tunele construite în solul de la țărm, n-am priceput prea bine, n-am priceput nici de ce pescuitul devenise ineficient, în fine, primarul de atunci, a avut o viziune: să transforme satul în stațiune turistică. Drept pentru care a obținut o audiență la Franco pentru a cere dreptul de a utiliza pe plajă, ceea ce noi, acum, socotim de la sine înțeles: costumul de baie. În Spania, pe atunci, îmbăiatul nu era permis decît dacă amatorii și mai ales amatoarele de scaldă, erau bine încotoșmănați sau  încotoșmănate. Și cum Biserica se opunea, satul a fost repede pedepsit cu porecla de loc al iadului pe pămînt. Spre dezmințire, sătenii au ridicat pe munte o cruce uriașă. Booooon. Locul a fost descoperit în special (tot) de turiștii englezi, atrași (și) aici din motive de climă. După o vreme, s-au ridicat hoteluri de dimensiuni modeste, apoi, din ce în ce mai înalte, pînă cînd spațiul nemaifiind de ajuns (Benidorm se întinde pe o suprafață de numai 38,5 km pătrați) s-a impus necesitatea construirii de zgîrie nori. Așa au apărut cele 325 de construcții gigant. Dar Gran Hotel Bali nu este și cea mai înaltă construcție din Benidorm. În imediata apropiere, se ridică două turnuri unite la vîrf printr-un soi de con răsturnat, construcție care este înaltă de 200 de metri. Cele două turnuri au forma de 1 (unu) iar conul răsturnat seamănă cu un M imens; întreg ansamblul locuibil fiind ridicat ca un soi de comemorare a fatidicei zile de 11 mai 2004 cînd a avut loc în Spania, acel teribil atentat terorist. Păcat numai că acest maiestuos și spectaculos ansamblu, deși este terminat nu este încă dat în exploatare pentru că lipsesc fondurile pentru finisaje...