Haba-r n/am ce cred cititorii blogului meu, despre faptul că toooot insist să prezint cărţi. Cu un gînd am pornit prezentarea acestor cărţi pe blog (de fapt, cam din acest motiv am şi iniţiat blogul), alt gînd mă străbate acum. Am primit reacţii care mi-au încălzit sufletul (şi încă mai primesc) dar am primit şi admonestări (şi încă mai primesc) de genul: chiar crezi că toată lumea are aşa de mult timp pe care să îl consacre lecturii? Sau: tare aş vrea şi eu să citesc dar, cartea costă şi nu întotdeauna ne permitem. Sau: cărţile pe care le prezinţi, sunt interesante dar, ia-le de unde nu mai sunt! Fie s-au epuizat, fie nu prea mai sunt de actualitate. Şamd.
Cel mai mult, m-am bucurat de reacţiile de genul: mi-a plăcut cum ai prezentat cartea, o caut şi eu, o cumpăr şi o voi citi. Booon!
Între timp, acest blog s-a îmbogăţit (vorbă să fie!) cu postări de gen politic – la care am renunţat de mai bine de un an de zile – şi mai ales, cu relatări din scurtele noastre (eu şi soţia mea) incursiuni turistice pe alte meleaguri. Cum excursiile sunt mult mai scumpe – şi mai rare – decît lecturile mele, n-am încotro şi prezint totuşi, mai multe lecturi decît impresii de călătorie.
Acum. De fapt, aici voiam să şi ajung: încerc să iniţiez, un soi de club al lecturii. Pun la dispoziţie cu împrumut, orice carte este în biblioteca mea, oricui doreşte să o citească. Nu ştiu cum voi face acest lucru. Am nişte idei dar, aştept şi sugestii. Probabil că prin poştă. Om mai vedea, ce şi cum. Nu mi se pare drept ca unele cărţi pe care eu le deţin – şi pe care eventual le recitesc din joi în paşte – să zacă în biblioteca mea personală în timp ce alţii le rîvnesc… Cum vom face? Încă nu ştiu. Dar cred că trebuie să facem ceva în acest sens. NU?
Probabil că va trebui să găsim o formulă convenabilă între posibilitatea şi disponibilitatea de lectură (număr de cărţi per unitatea de timp) a fiecăruia dintre noi-voi, şi costul trimiterii lor de la unul la altul. Voi, ce spuneţi? Tare sînt curios. Şi disponibil, evident! Aştept sugestii.
Să nu uit. Cred că ne putem proteja de o eventualăjenă, corespondînd pe mail – dacă doriţi, nu pe blog. OK?
Să nu uit. Cred că ne putem proteja de o eventualăjenă, corespondînd pe mail – dacă doriţi, nu pe blog. OK?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu