Am dori să vizităm
atelierul artistului și eventual să-l cunoaștem personal? Mai încape vorbă?
Sigur că vrem! Olga telefonează, intrăm în automobil, manevrează pe niște
cărări de munte și ne trezim în fața unor porți metalice. Intrăm cu auto cu tot
și numaidecît ne întîmpină artistul. Om zîmbitor, îmbrăcat cu o salopetă plină
de praf de marmură, cu părul vîlvoi, privire dechisă și obraji bucălați. O figură!
Atelierul este
format din mai multe încăperi aflate la parterul unui fost han, plus un soi de
șopron cu ușile vraiște și cu o mare parte din geamuri, sparte. Nu-i nici o
problemă; pe aici, practic iarna nu prea există cu vîntoase și alte friguri
fioroase. Cuvîntul magic, mediteranaaaaa.
Pentru că se poate,
cumpăr două opere de-ale lui Ivan Larrea cu doar 50 de euro și capăt și
autograf pe fiecare dintre ele. Ba, chiar se arată dispus să se și fotografieze
împreună cu noi, ceea ce chiar și facem!
Operele sale sunt
răspîndite din China pînă în America
dar, pînă la faima lui Gaudi mai e... Păcat! Chiar cred că acest artist are un
sîmbure de geniu și că ar merita să fie mai bine cunoscut; deși i s-a promis un
interviu și o emisiune de popularizare, lucrurile cam trenează. De ce?
Nu părăsim Novelda
înainte de a vizita o casă transformată în muzeu a unei notabilități a
orașului, o fostă negustoreasă de șofran. Nu mă obosesc cu descrierea, am făcut
un filmuleț demonstrativ; care film s-a cam rătăcit J . Și de aici avem o poză făcută de Olga în grădina
interioară a casei.
Superbe locuri dar,
este vremea să mergem la hotel pentru prînz și pentru cea de-a doua excursie a
zilei. În drum spre Benidorm, vedem în zare linia TGV către Madrid...
