Am dormit neîntors. Aseară, după ce-am descins de pe bamporiu pe la ora 18
(am luat-o pe o scurtătură pe canale secundare) ne-am așezatără gospodărește pe
descîntat nește cutii de bere Heineken, (după ce păpasem o Busuioacă de
Bolintin de plictis pe vapor) eu m-am culcat. Fără să cinez? Fără. Nu pot ține
pasul cu farfuriile uriașe pe care mi le tot bagă pe sub nas ospătarii
stabilimentului Delta. Noi mîncăm ca să trăim, nu invers, ca ăia care apoi nu știu
de ce-s grași și istoviți de viață, cei lacomi și cei nesătui.
Dimineață, vreau să reîncarc tableta. Nu găsesc cablul de alimentare.
Răscolesc toată camera, golesc valiza și geanta, nimic! Să-l fi luat Robi?
Posibil că dacă nu, trebuie să cumpăr altul și dacă pe aici nu se găsește, scot
tableta din dotare pînă ajungem la Bucale (București în jargon milităresc). E
bun și aparatul foto vechi de nouă ani, Cannon pre numele său, cu care am
imortalizat mai întîi, Israel. Face și poze (10 mii) face și film, am la
dispoziție acumulator de rezervă, deci am patru ore de autonomie pînă la o nouă
reîncărcare, am și cablu, boierie J
Mai este puțin și mergem să ne îndestulăm cu micul dejun, după care vom
pleca spre Sulina. Vremea ține cu noi, un soare generos ne încălzește binișor
iar vîntul și-a luat ploaia din dotare și s-a dus să-i necăjească pe alții, de
pe alte coclauri. Așe!
Acasă, aceleași mizerii cu Udrea și cu alte haimanale, mai bine economisesc
tableta, iar televizorul nu știe țăranu de orășanu să-l pornească. Cu atît mai
bine. Veștile rele să mai aștepte vreo trei zile J Pînă la urmă am butonat din
răsputeri și s-a aprins televizorul. Aceleași ”știri” răsuflate și
revehiculate: Halep pînă la saturație, ampla spălare a vinilor psd+alde și să
nu uităm de udmr, nici de pmp, împrumuturi peste împrumuturi pentru pensiile
nemeritate de jivinele hrăpărețe, dar cînd am auzit că se însoară pușcăriașul
măzăriche am spus STOOOOP! și-am închis aparatul de produs îmbîcseală pe
creiere. Dar nu m-am putut abține să
zîmbesc mefistofelic și să mă întreb: cumva măzărichel, și-a aranjat o evadare
ceva-cumva? Să vezi atunci distracție! J (n-a fost nici-o evadare, a fost
numai un mare fîs).
Deocamdată suntem pe nava Delta1 așteptînd să pornească spre Chilia. M-am
uitat pe hartă, m-am dumirit pe unde am umblat ieri, pe unde vom umbla azi și
pe unde vom umbla, mîine. Vremea este frumoasă dar cam răcoroasă și pentru că
aseară am postit J la micul dejun m-am
îndestulat cu ceai, pîine cu unt, brînză, cașcaval, icre și zacuscă. Alții au
avut de ales între șuncă, cîrnați prăjiți de două feluri, crenvurști, ouă
ochiuri, lapte și cereale, ducețuri și dulciuri de tot felul, fructe de sezon
și alte chestii. Nimic de reproșat, belșug! Fete și băieți umblă cu
sprinteneală și debarasează mesele continuu, atmosfera plăcută și prin urmare
sînt plăcut impresionat.
Am pornit-o vitejește la drum, vaporul merge pe traseul Maliuc, Lebăda,
Sulina, barajul și Farul Sulina,Golful Musura (împărăția păsărilor), pînă la
vărsarea dunării în mare. Multă animație! Nave cargo cară mărfuri în amonte și
aval, iar stînga dreapta tot felul de șalupe brăzdează apa cu mare viteză
cărînd cete de turiști curioși (8-12 persoane). Multă verdeață care împrumută
culoarea verzuie apelor, multe vapoare ancorate, barje abandonate (oficial,
conservate J ) macarale și șalupe șalupe șalupe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu