Chilia Veche

Am oprit la Chilia Veche la ora 13.

Avem la dispoziție o oră dar eu n-am chef să prind vre-un guturai și să nu mai văd Portugalia. Așa că spun PAS venerabilului oraș care ne-a primit cu o ploicică mică dar periculoasă. N-am nici internet, huo J Chilia Veche!

Tandemul a coborît vesel și contez pe R + S să-mi aducă poze și impresii (vezi să nu J ). Pînă aici am mers aproximativ patru ore – 83 de km. La întors, vom merge mai anevoie pentru că vom naviga amonte. Vaporașul acesta este comandat de un venerabil lup de apă dulce J ajutat de un secund și de un matelot. De partea culinară, pentru că pe drumul de întoarcere vom prînzi la bord, se ocupă o fătucă și un tinerel care pînă acum, au cam șomat. Cu mine au mai rămas la bord patru doamne, habar n-am de ce. Iată că după nici cinci minute, un cuplu de pensionari s-a întors indignat de mizeria etalată de oraș! Și de mizeria din magazin. Și de sărăcia jalnică. Și alungați de țînțari.

Bon. La masă. Ne-au dat o ciorbă extraordinară de pește. Și un păhărel de vin tulburel. Întreb ospătarul: ciorba asta este făcută cu apă de Dunăre? Sigur că da, mi-a răspuns. La cinci dimineța m-am dus la Dunăre cu găleata s-o iau J  J  J . Întreb fata: ciorba asta este făcută aici sau la hotel? – La hotel. Măcar știm cum stăm. De bună, recunosc că a fost foarte bună. Bun și felul doi, crap la cuptor cu legume (în special ceapă, ardei și ceva tomate roșii cu sos și cu mămăliguță). Din partea casei, un păhăruț de vin. Mai vrei vin, plătești 30 de lei două pahare. Și noi bineînțeles, mai vrem.

Vaporul va circula cam 4-5 ore pînă la hotel. Ce-am văzut la ducere vedem și la întoarcere, de la vapor la hotel nu avem mai mult de zece metri, apoi ascensor și cameră. Deci, liber la pileală că la ora 20,30 avem cina și mîine o luăm de la cap pe canalul Sulina. Sper că va fi și mîine interesant.

Ca de obicei, sînt întrebat ce și de ce scriu și tot ca de obicei pun placa = să îmi rămînă amintirea cît mai exactă din ceea ce trăiesc în diferitele excursii, că memoria este înșelătoare, punct.

Soarele a ieșit dintre nori, mai bine mai tîrziu devît deloc sau prea tîrziu, pe puntea de sus este bine iar, dar eu prefer răcoarea de aici din sala de mese că restaurant nu-i pot spune.

Scurtă discuție cu ghidul despre Deltă și despre neputința românilor de a pune în valoare frumusețile de care dispun. Verdict Paul Blidaru: NU SE VREA! Cei care nu vor îi generează pe cei care nu pot și contra-rezultatele se văd pe termen lung: au ajuns analfabeții și curvele să conducă TOATĂ țara. Respect domnului Blidaru!

Regruparea în spatele cotcodancilei va fi un eșec răsunător dar, deja se coace un alt scenariu. Care? Vom vedea... Plus de asta, o manipulare grosieră a mijloacelor de (dez)informare în massă lucrează la turație maximă.

Noapte bună!