duminică, 28 iulie 2019

Brațul Sulina. 3


Am revenit pe vapor și ne vom deplasa pe altă rută, respectiv după prînz vom intra pe Dunărea Veche (practic în inima deltei, Lebăda, Mila 23, Canalul Olcuța, Canalul Șontea, Lacurile Nebunu și Bălcănești, Canal 35.
Deocamdată așteptăm haleala că ni s-a făcut o foameeee, mamă mamă ce mai foame J A venit ciorba, tot de pește dar diferită față de aia de ieri. Diferită ca gust dar excepțional de bună. Să vie felul doi și vinuțul că apă minerală am primit deja J
Domnul ghid ne arată un stîrc alb și precizează că nu este egretă, este STÎRC! Care va să zică am mai învățat ceva! J
Față de ieri, astăzi sunt mai mulți turiști și a aterizat la masa noastră o turistă care vorbește cu Robert o limbă care seamănă cu engleza  binișor. Parcă eu i-am fost profesor J
Cerul iar se întunecă și pare că stă să plouă dar nici că-mi pasă. Pînă la hotel nu mai cobor nicăieri, chit că avem în program să vizităm (ține-ți-vă bine!): casa lui Patzaichin! Ce naiba să văd acolo? Hm???
A venit și felul doi. Tot pește. Șalău. Două bucăți generoase foarte bine făcute, se destramă la furculiță cu ușurință și se duc pe gît instantaneu. Garnitură din legume, respectiv morcov, fasole, dovlecei. Silvia opinează că aceste legume au fost fierte în ciorba de mai înainte, scurse și servite lîngă șalău. Opinez că are dreptate J
Bon. Sînt ghiftuit și mai am o leacă de vin. Să-l termin și mai vedem noi ce va mai fi. Deocamdată este de bine. Robi mi-a cedat paharul său de vin pentru că nu le are deloc cu pileala, să-i țină bunul Dumniezo năravul J
Ora 15,30 și mergem și tot mergem pe apa vălurită, străjuiți de un cer plumburiu. Frumos dar obositor. Am 68 de motive să nu mai fiu sprinten...
După ce terminăm azi mai avem o zi în deltă, o zi pe drum spre bucale și după alte trei zile de odihnă, Portugaliaaaaaaa J
Pînă la urmă am aflat că doamna aceasta este tranțuzoaică și cînd m-a întrebat dacă parlesc franceza m-a pus aghiuță să zic mda J Și s-a lansat franțuzoaica într-o tiradă, o la laaaaa, ce mai tiradă, de m-am înecat în vorbăria dumneaei. Numai că l-am trădat pe Robi că trăiește în Quebec deși el nu voia să recunoască neam că parlevuzește franse J
Soarele ba intră în nori ba iese din nori e limpede că vremea-i tare capricioasă aici. Catîrul tot catîr. Dacă vrea Robi să vorbească DOAR engleza, asta face. Ori vrea să exerseze, ori nu știu ce vrea. Culmea este că pricep mai bine engleza decît franceza, deși eu credeam că-i invers.
Deși suntem pe alt canal, pe alt traseu, totul în jur seamănă cu tot ce-am văzut pînă acum: apă, copaci, stuf, mai rar case. Din loc în loc cuiburi cu berze. Unde suntem? întreabă Robi. și cînd mă pregăteam să spun că nici ghidul nu știe, că trăgea vîrtos dintr-un pahar cu vin, îl auzim: Lebăda! J
Deci, e vigilent!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu