S-a pus creola pe tolocănit.
Mămicăăăăăă J Imposibil de notat un cuvințel J Nici măcar nu aud mai mult de trei din patru cuvinte.
Cu chiu cu vai pricep că ne dă sfaturi; să ne păzim bunurile și mai ales banii,
că așa este vremea pe aici din cauză de ocean, că acest cartier, Belem
Stai așa că ăsta nu mai este
sfat, creola a intrat în pîinea sa de ghid. Așa și e: autocarul trage într-o
parcare și vizităm Mănăstirea Dos Ieronimos, unul dintre cele mai importante
monumente ale orașului Lisabona, construcție realizată în 1502 de regale D.
Manuel. Această frumoasă construcție în stil gotic a fost reconstruită după
cutremurul din 1755, cutremur care practic, a distrus întreaga Lisabonă. Doar o
mică parte a fațadei și o cruce mare din interior mai sunt originale, în stil
gotic, reconstrucția fiind realizată în stil baroc. N-am prea multe poze de
aici pentru că este cam întuneric și știu că pozele sunt neclare…
În interior sunt multe
morminte ale familiei regale și mormîntul lui Vasco da Gama. Ioana turuie la
foc automat și îndelungat J tot felul de date istorice, despre tot felul de personaje, tot felul
de povești inclusive de alcov dar, dacă n-ai reportofon sau nu ești stenograf n-ai cum să notezi ceva iar
memoria…
Auzim aceste explicații prin
intermediul unor dispozitive, ca să nu perturbăm activitatea altor nenumărate
grupuri de turiști care au împînzit Catedrala. Uneori, ghida locală, Paula
Marquez îi spune ghidei noastre cîte ceva în engleză, iar Ioana traduce. Ioana
are un ușor accent, dar încă nu-s lămurit ce-i cu ea. Cert este că în afară de
faptul că are o afinitate pentru culoarea neagă, este lungă și subțire de parcă
ar fi Tudorița cea din cîntec J ”cine te-a făcut pe tine, Tudorițo nene, așa naltă și subțireeeee
Tudorițo neneeee” J
Plin orașul de monumente
impresionante, am făcut ceva poze, văd eu acasă care-s bune și care nu. Sunt și
case vechi dar și multe foarte noi și falnice, este loc pentru toată lumea, și
mai bogați și mai puțin bogați. înainte de a ajunge aici, am auzit că nici în
Portugalia corupția n-ar fi tocmai o necunoscută. Așa și? Ce treabă avem noi cu
chestia asta? Nexam! Am venit aici cu două
obiective precise, Fatima (ceva mai cunoscută)
și mănăstirea Alcobaca despre care am luat la cunoștință din splendida carte a
lui Radu Paraschivescu, Cu inima smulsă
din piept. Plus, ce-o mai pica :)
După mănăstire am fost
îndrumați către o patiserie care se laudă cu niște produse făcute după o rețetă
originală din 1837! Produsele se numesc Pasteis, sunt găsibile pe întreg
teritoriul Portugaliei daaaaar, cele mai bune sunt evident, CELE DE AICI J Reclama, sufletul comerțului, cum altfel? Cert este
că în permanență este coadă la Pasteis de Belem, stă și Tandemul ca să vadă ce
și cum este cu Pasteis, sunt bune, nimic de zis!
Mai multe date și imagini AICI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu