miercuri, 31 iulie 2019

Estoril și Mall


Bineînțeles că am bătut cîmpii J Acolo a fost plaja stațiunii Cascais, Estoril abia acum urmează și nu este doar o plajă fie ea și celebră, este o stațiune întreagă; citez din cartea Portugalia ediție autohtonă în limba română J
”La cativa zeci de kilometric de Lisabona, se gaseste una din aria turistica portugheza mai privilegiata. Cunoscuta ca ”zona celor două primavari” datorita climei sale fierbinți in timpul verii si cu un soare mangaietor in timpul anului, plaja Estorilului incepe in Carcavelos si ajunge pana in Guincho, de-a lungul liniei albastre a apei ce inroseste (?) lent nisipul fin si alb al plajii. (…) Estoril era in trecut un sat de pescari cunoscut prin apele sale termale, dar s-a transformat intr-un loc cosmopolit fregventat de alistocrati (ortografia lor) reprezentantii marilor vile, apartamente moderne si hoteluri de lux. Prezinta o clientele internationala fiind un loc elegant, practicandu-se sporturi ca: golf, tenis, calaritul sau mergand in aerodrome unde se desfasoara marele concurs automobilistic de formula I; existand astfel si o scoala de piloti ce atrag persoane nationale si internationale ( J ) Noaptea cazinoul asezat intr-un parc imprejmuit de gradini ofera in salile lui diferite jocuri europene sau americane.” Lămurit? J
Am intrat în statiune și după ce am depășit cazinoul oprim. Avem ceva timp pentru plajă. Cobor împreună cu Tandemul dar odată ajunși, vechea mea fotofobie (am fost o dată internat pentru insolație) își spune cuvîntul; nu pot sta la malul mării, nici măcar la umbră. Eu mă întorc la autocar, Silvia mă urmează, Robi rămîne. Ce să facem pînă revine grupul? Topim nește bericioacă la o terasă bine umbrită J
Am pornit către Lisabona pe o autostradă paralelă cu oceanul. Splendoare! Din loc în loc se văd forturile care apărau țărmul. Majoritatea au fost transformate în resorturi pentru turism. Dar s-a învestit masiv și astfel au apărut nenumărate plaje, hoteluri și restaurante. Foarte multe locuri de joacă pentru copii. Tot felul de chestii plutitoare, nave șalupe și vapoare oferă alte și alte posibilități de agrement. Apa este totuși cam rece așa că…  
Am ajuns la hotel, am gugălit o leacă și am văzut că ospătarul a avut dreptate: paella este ceva, arraz do mariscos, altceva; seamănă dar cam atît. Și am mai văzut că peștele pe care l-am savurat eu, stone bass, trăiește în Atlantic, Mediterana și în Marea Roșie.
De data asta merg și eu la Mall cu Tandemul. Cam 20 minute dus, tîrguieli, 20 de minute întors. Acceptabil pentru astmul meu. Eram curios să văd cum se prezintă un supermarket Auchan în Lisabona. Normal, se prezintă la nivel înalt. Mărfuri variate, găsești aproape orice este necesar. Totuși am o senzație ciudată. Și nu mă gîndesc la prețuri. Adică la diferența de prețuri din străinezia și Ro. Nu. Abia acum observ: mărfurile seamnănă dar, sunt cu totul și cu totul altceva, altfel, altcum. Am cumpărat bere, vin, brînzeturi, conserve de pește (dragostea mea J ) salamuri.
Am ajuns în cameră și le-am luat la cercetat/gustat. Sardine în sos tomat/picant. Cu totul altceva decît găsim în Ro. Sardine în ulei de măsline. Cu totul altceva decît găsim în Ro. Limetă și lămîi. Cu totul altceva decît găsim în Ro. Brînză de Brie. Cu totul altceva decît găsim în Ro. De ce? Nu știu. Doar faptul că produsele sunt diferite NU explică de ce calitatea este diferită. Nici măcar prin preț. Ce-mi scapă? Nu știu și nici nu cred că mai am destul timp ca să aflu. De fapt, cred că nici măcar nu-mi mai pasă. Fac parte dintre norocoșii care fără contacte politice la vîrf, au reușit să-și pună copiii la adăpost de prădătorii iresponsabili din Ro.
Gata. Subiect epuizat. Am reactivat alarma de la anticul meu telefon fără internet J că mîine dimineață vom porni iar, la drum.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu