Vremea este în
continuare foarte frumoasă deşi, uneori, este schimbătoare: ba este cald şi
soarele te arde necruţător, ba apar te miri de unde nişte nori negri şi furioşi
şi începi să regreţi că n-ai luat un pulover cu tine. E frig? Încă nu.
Am plecat spre
sudul insulei unde vom vizita anticele temple de la Hagar Qim şi una dintre
perlele Mediteranei, Grota Albastră. Drumul nu este lung şi bineînţeles, Ianoş
nu scapă prilejul să ne mai transmită ceva informaţii despre Malta. „Doar atîta
vă mai spun si...” J . Aflăm bunăoară că sudul insulei nu este
chiar aşa de bine pregătit pentru turism cum este nordul dar, oamenii de aici
nu sunt mai săraci pentru că în zonă se află cea mai mare fabrică de produse
electronice care are trei mii de angajaţi. Tot în sud sunt cele două
termocentrale electrice care furnizează energia necesară şi tot în sud sunt
cele două fabrici care transformă apa de mare în apă potabilă. De asemeni, în sudul
insulei sunt 90% dintre carierele de piatră aşadar, oamenii au cu ce se
îndeletnici.
În Malta, cutume
străvechi păstrează tradiţia de primogenitură. Capul de familie care are o
afacere indiferent de domeniu, transmite afacerea primului născut.
Este mare nevoie
de preoţi pentru că nu toate cele 368 de biserici au paroh. Aşa se şi explică
de ce am văzut în unele biserici că slujba
era înregistrată dar, acest lucru nu părea să-i afecteze prea mult pe
credincioşii care ascultau banda cu predica înregistrată, cuprinşi de pioşenie.
Trecem pe lîngă
aeroport şi putem vedea pe geamuri cîteva avioane militare care executau figuri
acrobatice: în aceste zile se desfăşoară Malta Air Show, cu participare
internaţională.
Urmează un micuţ
orăşel, denumit Zurrieq (q nu se pronunţă) nume care înseamnă „azur” de ce?
Aici este aiciJ .
Majoritatea locuitorilor din Zurrieq sunt diferiţi de restul maltezilor: sunt
mai înalţi, mai albi şi au ochii albaştri fără excepţie. Gurile rele spun că
aeroportul ar fi prea aproape iar britanicii vizitau cam des localitatea, dar,
astea nu-s decît defăimări, nu? J .
Am ajuns pe o
coastă înaltă - belvedere - de unde se vede Grota Albastră. Oprim cîteva
momente pentru poze şi plecăm către templu care este la cîteva minute distanţă.
Ne vom întoarce pentru că la Grotă vom face popasul cel mai lung al zilei. Am ajuns.
Trecem
de poartă – locul este înconjurat cu un gard de fier – şi după ce urcăm o
colină, vedem o alcătuire de pietre cu mărimea de la mare la enorm aşezate într-o alcătuire
interesantă. Nu mi-am notat nimic aici dar, am lăsat camera să meargă şi în
timp ce-am făcut turul templului, vocea lui Ianoş s-a înregistrat indiferent de
faptul că eram la distanţă şi între noi erau pietrele acelea! O astfel de acustică
n-am mai întîlnit decît în Grecia, la teatrul antic EPIDAURUS Numai că există
o micuţă diferenţă: templul de la Hagar
Qim este vechi de 7000 de ani, pe cînd teatrul de la Epidaurus, n-are decît
vreo 2500 de ani...
În Malta, mai
există temple străvechi dar despre acest lucru, am scris AICI.
În continuare, vă invit să vizionaţi aceste două clipuri. Vă asigur că MERITĂ!
Şi acum, spre
Grota Albastrăăăă J
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu