Astăzi este prima zi cu adevărat friguroasă, ploioasă şi cu vreme complet
nesuferită, pe care o trăim aici, de cînd am venit. Parcă şi meteorologia ne
spune: hai, cam gata, a venit vremea să vă luaţi catrafusele şi valea de pe
aici, că v-aţi cam dedulcit. J
Aşa şi e! Ne-am cam dedulcit.
Cum să nu te
dedulceşti la o viaţă atît de civilizată şi de paşnică? Cum să nu te dedulceşti
la bunătăţurile de pe aici, care seamănă cu ce ştim noi din romanica, dar, sunt
altceva? Iau ca exemplu, un file de somon pe care tocmai mi l-a pregătit
Silvia. Jur că gustul somonului de aici, n-are ab-so-lut-ni-mic-în-comun, cu somonul pe care
îl găsim noi, la Mall-ul de acasă. Nici-o legătură. Este fix altceva. Tot Silvia îl găteşte, pune aceleaşi condimente,
dar gustul aici, este muuult mai bun.
Incomparabil, mai bun. De ce? Ştim cu toţii de ce: România este inundată cu
mărfuri de categorie inferioară, mărfuri pe care vesticii nu le mai consumă
de multă vreme. Se cunoaşte această
problemă, inclusiv la nivelul UE. De ce atîta lentoare în îndreptarea acestei stări
de lucruri umilitoare pentru români? Pentru că mafiile intra şi supra
naţionale, sunt mai puternice decît cei cîţiva de politicieni care chiar vor să
slujească electoratul care i-a trimis în Parlamentul European. Soluţii? La anul
şi la mulţi ani!
Vreme de stat în casă sau acasă. Oricum,
astăzi nu aveam chiar nimic în plan ca hoinăreală. Eu vreau să corectez textul
şi am ce, slavă Domnului, că am făcut greşeli cu duiumul, iar Silvia vrea să-i
mai pregătească pentru congelator lui Robert, nişte bucate, care să-i fie la
îndemînă, după ce, noi vom pleca. Deja, Robert croieşte
planuri cum să facă să ne readucă. Poate chiar, definitiv. Nu prea cred că este
posibil dar, nici nu-l descurajez. Pînă la urmă, cine ştie dacă nu se va
înfăptui şi acest plan? Eu nu mă opun. Chiar deloc. Pînă atunci mai e,
indiferent cum va fi, aşa că revin în plan local.
Nu este decît ora 16 şi deja a început să se întunece. Sigur că şi faptul
că a fost înorat toată ziua este un motiv de întunericime, dar, mai degrabă
cred că ziua s-a scurtat pe aici mai repede decît am fi crezut, din cauza
diferenţei de geografie. Scuzaţi dar, iar fac confuzia dintre longitudine şi
latitudine J Spuneam că poate ne vom
stabili aici. De ce nu? România eate grav bolnavă de cleptocraţie
politicianistă votată frenetic de analfabeţi, de asistaţi şi mai ales, de cei
direct interesaţi pentru că, fie sunt în gaşcă, fie sunt admiratori, fie sunt
cinici şi ticăloşi, care ştiu că puterea se bazează pe do ut des. Dă-mi ca să-ţi dau. Cum să nu le dea votul
pensionarii de lux, care n-au contribuit în cei mai puţin de 25 de ani de
serviciu, DELOC, la fondul de pensii, dar au pensii nesimţit de mari, începînd
de pe la 50 de ani? Si aşa mai departe, că iar mă apucă amocul dacă amănunţesc.
Astăzi s-a tranşat prima rundă din duelul lui Dragnea cu contestatarii săi.
Se prefigura o înfrîngere pentru şeful psd. Numai că oportuniştii, au făcut
pasul înapoi, şi i-au lăsat descoperiţi, numai pe cei mai crînceni dintre ei,
10 din 60. După alte surse, alte scoruri. A cîştigat Dragnea, iar. No coment.
Am citit că au fost inculpaţi şefii Jandarmeriei, responsabili de
reprimarea brutală a mitingului din 10 august. Aşa şi? Am mai citit despre
astfel de inculpări în atîtea cazuri care au fost îngropate în uitare, cel
puţin în ultimii 30 de ani, că mi-e lehamite să mi le mai amintesc şi mai bine
nu mă mai iluzionez. Acesta este ADN-ul acestui popor: el se jură că nu fură,
chiar de-l prinzi cu raţa-n gură; ne alintăm copiii cu epitete ca hoţomanule;
ne exprimăm admiraţia către unii sau alţii, spunînd: e bandit sau descurcăreţ;
spunem despre alţii că-s proşti de cinstiţi. Ş a m d.
De acord, în toată lumea există fenomenul infracţional, chiar şi în Canada
este în creştere (deşi mai mic decît în SUA), dar aici, dacă ai căzut în bătaia
de puşcă a legii, eşti ciuruit rapid!
Frica (poate excesivă) de TICHET, face ca lucrurile să se desfăşoare
aproape fără excepţie, la modul civilizat.
A venit Robi acasă. Uau! Mare mirare mare. La ora asta? DA. Mîncăm,
povestim, alea alea, pînă cînd Robi primeşte un telefon şi în cîteva minute, dispare.
Spune Silvia: ăsta este Speedy Gonzales, acuma e, acuma nu mai e. De parcă ea
nu face la fel J BON.
O zîs Robi că mîine, să fim matinali, că el este liber şi ne va duce
iar, pe undeva. Unde? Se va gîndi la noapte J În plus, suntem invitaţi la vila
din pădure unde am fost înainte de a purcede către Saint Anne des Beaupre, la o
petrecere cu mai mulţi oameni, mai pe seară. Vrem? J
Noapte bună...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu